"Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe (Ataun, Guip\u00FAscoa, 31 de dezembro de 1889 \u2014 Ataun, 21 de dezembro de 1991) foi um sacerdote, antrop\u00F3logo, etn\u00F3grafo e arque\u00F3logo espanhol autor de numerosas investiga\u00E7\u00F5es, considerado o \"patriarca da cultura basca\". Tamb\u00E9m era conhecido por Joxemiel Barandiaran."@pt . . "Aita Barandiaran"@en . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n"@pl . . . . "1991-12-21"^^ . . . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n Ayerbe ou Jose Miguel Barandiaran, appel\u00E9 \u00E9galement Joxemiel Barandiaran ou Aita Barandiaran (P\u00E8re Barandiaran) est un pr\u00EAtre, chercheur et scientifique n\u00E9 le 31 d\u00E9cembre 1889 \u00E0 Ataun au Guipuscoa, dans le Pays basque espagnol et mort en 1991 \u00E0 l'\u00E2ge de 101 ans au m\u00EAme endroit, le 21 d\u00E9cembre 1991. Auteur de nombreuses recherches en anthropologie, en linguistique, en arch\u00E9ologie et en ethnologie, il est consid\u00E9r\u00E9 comme le patriarche de la culture basque."@fr . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n Ayerbe"@fr . . . "Jose Migel Barandiaran"@en . . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n Ayerbe ou Jose Miguel Barandiaran, appel\u00E9 \u00E9galement Joxemiel Barandiaran ou Aita Barandiaran (P\u00E8re Barandiaran) est un pr\u00EAtre, chercheur et scientifique n\u00E9 le 31 d\u00E9cembre 1889 \u00E0 Ataun au Guipuscoa, dans le Pays basque espagnol et mort en 1991 \u00E0 l'\u00E2ge de 101 ans au m\u00EAme endroit, le 21 d\u00E9cembre 1991. Auteur de nombreuses recherches en anthropologie, en linguistique, en arch\u00E9ologie et en ethnologie, il est consid\u00E9r\u00E9 comme le patriarche de la culture basque."@fr . . . "1991"^^ . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe (Ataun, Guip\u00FAscoa 31 de desembre de 1889 - Ataun, 21 de desembre de 1991), conegut com a Joxemiel Barandiaran i aita Barandiaran, fou un sacerdot, investigador, ling\u00FCista i cient\u00EDfic basc. Natural d'Ataun (Guip\u00FAscoa), va investigar en antropologia, arqueologia i etnologia. \u00C9s considerat \u00ABel patriarca de la cultura basca\u00BB."@ca . "Aita Barandiaran"@en . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n (ur. 31 grudnia 1889 w Ataun, Gipuzkoa - zm. 21 grudnia 1991 tam\u017Ce) \u2013 baskijski ksi\u0105dz, historyk, antropolog i j\u0119zykoznawca, badacz kultury baskijskiej."@pl . "Ataun, Basque Country, Spain"@en . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n"@ca . . . "Basque: Jose Miguel Barandiaran Aierbe, Spanish: Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe known as on Joxemiel Barandiaran and Aita Barandiaran, 'Father Barandiaran' (31 December 1889 \u2013 21 December 1991), was a Basque anthropologist, ethnographer, and priest."@en . . . . . . . . . "1107050218"^^ . . . . . . . . "1889-12-31"^^ . . . "On Joxemiel"@en . . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n"@es . . . . "On Joxemiel"@en . . "25034010"^^ . . . . . . . . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiaran"@pt . . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe (Ataun, 31 de diciembre de 1889-Ataun, 21 de diciembre de 1991) fue un sacerdote, antrop\u00F3logo, etn\u00F3logo y arque\u00F3logo espa\u00F1ol. Es conocido por sus numerosas investigaciones relativas al folclore y etnograf\u00EDa vasca. Hijo de agricultores de la Guip\u00FAzcoa rural de finales del siglo XIX, su inter\u00E9s por la etnograf\u00EDa y la prehistoria le llev\u00F3 a elaborar numerosas obras sobre antropolog\u00EDa y la mitolog\u00EDa tradicionales del Pa\u00EDs Vasco.\u200B Fue acad\u00E9mico de n\u00FAmero de la Real Academia de la Lengua Vasca, presidente de la Sociedad de Estudios Vascos y doctor honoris causa por la Universidad del Pa\u00EDs Vasco y la Universidad Complutense de Madrid."@es . "\u30DB\u30BB\u30FB\u30DF\u30B2\u30EB\u30FB\u30C7\u30FB\u30D0\u30E9\u30F3\u30C7\u30A3\u30A2\u30E9\u30F3\u30FB\u30A2\u30A4\u30A7\u30EB\u30D9\uFF08Jose Miguel de Barandiaran Aierbe, 1889\u5E7412\u670831\u65E5 - 1991\u5E7412\u670821\u65E5\uFF09\u306F\u3001\u30B9\u30DA\u30A4\u30F3\u30FB\u30AE\u30D7\u30B9\u30B3\u30A2\u770C\u30A2\u30BF\u30A6\u30F3\u51FA\u8EAB\u306E\u6C11\u65CF\u5B66\u8005\u30FB\u8003\u53E4\u5B66\u8005\u30FB\u8056\u8077\u8005\u3002\u30D0\u30B9\u30AF\u4EBA\u3002\u30DB\u30BB\u30FB\u30DF\u30A8\u30EB\u30FB\u30D0\u30E9\u30F3\u30C7\u30A3\u30A2\u30E9\u30F3\uFF08Joxe Miel Barandiaran\uFF09\u306A\u3069\u3068\u8868\u8A18\u3055\u308C\u308B\u3053\u3068\u3082\u3042\u308B\u3002"@ja . . . . . . . . . . . . . . "1889-12-31"^^ . . . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe (Ataun, Guip\u00FAscoa 31 de desembre de 1889 - Ataun, 21 de desembre de 1991), conegut com a Joxemiel Barandiaran i aita Barandiaran, fou un sacerdot, investigador, ling\u00FCista i cient\u00EDfic basc. Natural d'Ataun (Guip\u00FAscoa), va investigar en antropologia, arqueologia i etnologia. \u00C9s considerat \u00ABel patriarca de la cultura basca\u00BB."@ca . . . . . . . . . . "Jose Migel Barandiaran Aierbe \u2014(on) Joxemiel Barandiaran edo aita Barandiaran izenez ere ezaguna\u2014 (Ataun, Gipuzkoa, 1889ko abenduaren 31 - 1991ko abenduaren 21a), antropologoa, etnografoa eta apaiza izan zen, mendez mende iraunagatik betiko galtzeko zorian zen euskal kultura biltzen, aztertzen eta ahanzturatik salbatzen egin zuen lan eskerga dela kausa Euskal Herrian eta nazioartean ospetsua. Urte askoan gogo nekaezinaz eta zientziaren metodoak erabiliz egindako berebiziko ikerketa lan haren ondorioz, elkarte askotako kide izendatu zuten: ; ; Euskaltzaindia; Real Academia de la Lengua Espa\u00F1ola; ; ; eta abar. Arrazoi berberarengatik, honoris causa doktore izendatu zuten Euskal Herriko Unibertsitateak, Gasteizko Teologia Fakultateak, Deustuko Unibertsitateak eta Madrilgo Complutense Unibertsitateak. Euskal kulturan eta abertzaletasuna zein euskal izaera ulertzeko ikuspegian eraginik handiena izan duen egileetako bat da. Euskal mitologia Neolitotik hona dakarren haria irudikatu zuen, euskaldunen antzinakotasuna aldarrikatuz. 1960ko hamarkadatik aurrera egondako egile askoren inspirazio iturri izan zen. Bere lan handia zaintzeko eta hedatzeko xedez, Barandiaranek berak Eusko Ikaskuntzarekin batera, Jose Miguel de Barandiaran Fundazioa sortu zuen 1988an; 2022an oraindik ere ikerketa bultzatzen eta Barandiaranen irudia hedatzen segitzen du fundazioak."@eu . "Jose Miguel Barandiaran Aierbe, auch bekannt als on Joxemiel Barandiaran (* 31. Dezember 1889; \u2020 21. Dezember 1991), war ein baskischer Anthropologe, Ethnograph und Priester. Er war das j\u00FCngste von neun Kindern von Francisco Antonio Barandiaran and Mar\u00EDa Antonia Ayerbe aus .Von seiner Mutter bef\u00FCrwortet genoss er eine religi\u00F6se Erziehung in und wurde 1914 in Burgos zum Priester geweiht. Kurz nach seiner Weihe begann er mit ethnologischen Studien der baskischen Kultur und Arch\u00E4ologie in der . Er besch\u00E4ftigte sich mit Traditionen und sammelte Geschichten der Baskischen Mythologie."@de . "Spanish"@en . . . . . . "1889"^^ . . . . . . . "Jose Miguel Barandiaran"@en . . . "\u30DB\u30BB\u30FB\u30DF\u30B2\u30EB\u30FB\u30C7\u30FB\u30D0\u30E9\u30F3\u30C7\u30A3\u30A2\u30E9\u30F3"@ja . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n (ur. 31 grudnia 1889 w Ataun, Gipuzkoa - zm. 21 grudnia 1991 tam\u017Ce) \u2013 baskijski ksi\u0105dz, historyk, antropolog i j\u0119zykoznawca, badacz kultury baskijskiej."@pl . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe (Ataun, Guip\u00FAscoa, 31 de dezembro de 1889 \u2014 Ataun, 21 de dezembro de 1991) foi um sacerdote, antrop\u00F3logo, etn\u00F3grafo e arque\u00F3logo espanhol autor de numerosas investiga\u00E7\u00F5es, considerado o \"patriarca da cultura basca\". Tamb\u00E9m era conhecido por Joxemiel Barandiaran."@pt . . . "1991-12-21"^^ . . . . . "Jose Migel Barandiaran"@de . "\u30DB\u30BB\u30FB\u30DF\u30B2\u30EB\u30FB\u30C7\u30FB\u30D0\u30E9\u30F3\u30C7\u30A3\u30A2\u30E9\u30F3\u30FB\u30A2\u30A4\u30A7\u30EB\u30D9\uFF08Jose Miguel de Barandiaran Aierbe, 1889\u5E7412\u670831\u65E5 - 1991\u5E7412\u670821\u65E5\uFF09\u306F\u3001\u30B9\u30DA\u30A4\u30F3\u30FB\u30AE\u30D7\u30B9\u30B3\u30A2\u770C\u30A2\u30BF\u30A6\u30F3\u51FA\u8EAB\u306E\u6C11\u65CF\u5B66\u8005\u30FB\u8003\u53E4\u5B66\u8005\u30FB\u8056\u8077\u8005\u3002\u30D0\u30B9\u30AF\u4EBA\u3002\u30DB\u30BB\u30FB\u30DF\u30A8\u30EB\u30FB\u30D0\u30E9\u30F3\u30C7\u30A3\u30A2\u30E9\u30F3\uFF08Joxe Miel Barandiaran\uFF09\u306A\u3069\u3068\u8868\u8A18\u3055\u308C\u308B\u3053\u3068\u3082\u3042\u308B\u3002"@ja . . . . . . . "Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe (Ataun, 31 de diciembre de 1889-Ataun, 21 de diciembre de 1991) fue un sacerdote, antrop\u00F3logo, etn\u00F3logo y arque\u00F3logo espa\u00F1ol. Es conocido por sus numerosas investigaciones relativas al folclore y etnograf\u00EDa vasca."@es . . "6142"^^ . . . . . . . . . . . "Basque: Jose Miguel Barandiaran Aierbe, Spanish: Jos\u00E9 Miguel de Barandiar\u00E1n y Ayerbe known as on Joxemiel Barandiaran and Aita Barandiaran, 'Father Barandiaran' (31 December 1889 \u2013 21 December 1991), was a Basque anthropologist, ethnographer, and priest."@en . . . . . . . . . . . . . "Jose Migel Barandiaran"@eu . "Jose Miguel Barandiaran Aierbe, auch bekannt als on Joxemiel Barandiaran (* 31. Dezember 1889; \u2020 21. Dezember 1991), war ein baskischer Anthropologe, Ethnograph und Priester. Er war das j\u00FCngste von neun Kindern von Francisco Antonio Barandiaran and Mar\u00EDa Antonia Ayerbe aus .Von seiner Mutter bef\u00FCrwortet genoss er eine religi\u00F6se Erziehung in und wurde 1914 in Burgos zum Priester geweiht. Kurz nach seiner Weihe begann er mit ethnologischen Studien der baskischen Kultur und Arch\u00E4ologie in der . Er besch\u00E4ftigte sich mit Traditionen und sammelte Geschichten der Baskischen Mythologie."@de . . . . "Jose Migel Barandiaran Aierbe \u2014(on) Joxemiel Barandiaran edo aita Barandiaran izenez ere ezaguna\u2014 (Ataun, Gipuzkoa, 1889ko abenduaren 31 - 1991ko abenduaren 21a), antropologoa, etnografoa eta apaiza izan zen, mendez mende iraunagatik betiko galtzeko zorian zen euskal kultura biltzen, aztertzen eta ahanzturatik salbatzen egin zuen lan eskerga dela kausa Euskal Herrian eta nazioartean ospetsua. Urte askoan gogo nekaezinaz eta zientziaren metodoak erabiliz egindako berebiziko ikerketa lan haren ondorioz, elkarte askotako kide izendatu zuten: ; ; Euskaltzaindia; Real Academia de la Lengua Espa\u00F1ola; ; ; eta abar. Arrazoi berberarengatik, honoris causa doktore izendatu zuten Euskal Herriko Unibertsitateak, Gasteizko Teologia Fakultateak, Deustuko Unibertsitateak eta Madrilgo Complutense Uniberts"@eu . . . . . . . "Jose Miguel Barandiaran"@en . . . . .